Proiect de lecție
Profesor: Costache Ioana Corina
Clasa: a 11 a A
Disciplina: MATEMATICĂ
Unitate de invatare: recapitulare și sistematizare
Tema: Asimptotele unei funcții
Tipul lectiei: consolidare și sistematizare
COMPETENTE SPECIFICE
1. Caracterizarea unor funcţii utilizândreprez geom a unor cazuri particulare;
2. Interpretarea unor proprietăţi ale funcţiilor cu ajut reprezent grafice;
3. Aplicarea unor algoritmi specificicalculului diferenţial în rez unorprobl;
4. Exprimarea cu aj noţ de limită,a unor propr cantit şi calit ale unei funcţii;
5. Utilizarea reprezentării grafice a uneifuncţii pentru verificarea unor rezultate şipentru identificarea unor proprietăţi;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: la finalul orei elevii vor fi capabili să:
să defineasca asimptota verticala / oblica/ orizontala
: să cunoască formulele pentru calculul elementelor m si n ale asimptotelor oblice
: să aplice în practică formulele pentru calculul elementelor m si n ale asimptotelor oblice
O : să recunoasca diferitele tipuri de asimptote ale unei functii
O : sa determine diverse tipuri de asimptote
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, observaţia, expunerea, exerciţiul.,proiectul.
Mijloace şi materiale didactice: manual, culegeri, fişă de lucru, tabla, creta
Forme de organizare: individuala, pe echipe
Moduri de activitate cu elevi: Consolidarea teoriei prin practică
Surse bibliografice:
Marius si Georgeta Burtea – Matematică manual pentru clasa a XI-a trunchi comun și diferențiat , Ed.Carminis2005.
Marius Burtea, Culegere Matematioca M2 clasa a XI-a, Editura Campion, Bucuresti, 2009
SubiectesimulareBAC
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
| Etapele lecţiei | Obiectivele vizate | Conţinutul lecţiei | Strategiile didactice | |||
| Metode şi procedee | Forme de activitate | |||||
| Activitatea profesorului | Activitatea elevului | |||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| Moment organizatoric 1’ | -notează absentele Elevii pregătesc manualele, caietele de notiţe, caietele de teme, instrumentele de scris. | |||||
| Captarea atentiei: Anuntarea titlului lectiei 1’ | -notează titlul lectie pe tabla -anunţă obiectivele pe care si-a propus sa le atingă | -elevii noteză titlul lecţie in caiete | ||||
| Actualizarea cunoştinţelor 15’ | O1 O2 | Recapitularea tipurilor de asimptote: Definiții, tipuri de asimptote, metode de determinare a fiecărui tip studiteIdentificarea /recunoașterea asimptotelor pe graficul unei funcții Ce intelegem prin asimtota a unei functii? Ce este o asimptota veriticala? Observatie. Dreapta x=a este o dreapta paralela cu Oy, deci verticala. Ce functii admit asiptote verticale? Observatii. Pentru existenta asimptotei verticale nu este necesar ca functia sa fie definita in a.Admit asimptote verticale:functiile ale caror legi de corespondenta sunt exprimate prin fractii, în punctele în care se anuleaza numitorulfunctiile ale caror legi de corespondenta sunt exprimate prin logaritmi, , în punctele pentru care g(x)=0 Se rezolva exercitiul2(b) de pe fisa de lucru. Definitie. Fie functia , astfel incat este punct de acumulare al lui I. Spunem ca dreapta y=b este asimptota orizontala a lui f spre daca , respectiv . Observatii. Dreapta y=b este paralela cu axa Ox. Nu are sens sa cautam asimptote orizontale spre daca functia nu este definita spre . Se rezolva exercitiul 2 (b)de pe fisa de lucru. Observatii. 1) Pentru determinarea asimptotei oblice se procedeaza astfel: se calculeaza ;daca m este finit, atunci se calculeaza ;daca si n este finit atunci dreapta reprezinta asimptota oblica alui f spre Observatie :O functie nu poate admite atat asimptota orizontala cat si oblica spre ( ). Se rezolva exercitiul 3 de pe fișă. | asimptota este o dreapta fata de care graficul unei functii „se apropie oricat de mult Fie punct de acumulare. Definitie. dreapta x = x0 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f(x), dacă cel puţin una din limitele laterale ale funcţiei f în punctul x0 este infinită. . Elevii identifică asimptotele pe grafic/ fisa de lucru | conversatia | frontala | |
| Consolidarea și sistematizarea cunostintelor 35’ | O1 O2 O3 O4 | Elevii primesc Fisa de lucru Elevii din fiecare grupa rezolva exercitiile de pe fisa primita. Apoi seful echipei iese la tabla pentru a prezenta rezolvarea. | Rezolva exercitiile, comparând propriile rezultate cu cele de pe tablă. -Elevii vor nota in caiete rezolvarile propuse si se va rezolva si la tabla cateva din aplicati | Conversatia Exercitiul | Frontala | |
| Feed-back 2’ | Care sunt etapele in a determina asimptotele unei functii? Cand o graficul unei funcții admite asimptote verticale? Dar orizontale/ oblice? | Elevii sunt atenţi şi răspund la întrebările profesorului | Exercitiul | Individual | ||
| Evaluarea 1’ | Aprecierea raspunsurilor primite Tema acasa- restul exercițiilor de pe fisă | Notează tema | frontală | |||
Anexa 1.
JOCUL LIMITELOR
NIVELUL 1
- PREA CALD!
Temperatura unui computer nu poate depăși 70 °C. Pentru ca acesta să nu se deterioreze datorită supraîncălzirii, cel mai adesea pornește un ventilator care face ca asemenea probleme să nu se întâmple, răcind componentele calculatorului. Atunci când pornește ventilatorul temperatura se schimbă conform următoarei legi: T = 40 . (1/2)t + 30
T = temperatura în grade Celsius, t = timpul în minute
Către ce valoare tinde temperatura internă?
- CREȘTEREA POPULAȚIEI
Următoarea funcție:
300t2 + 120t +420
f(t) = ______________________
10t2 + 5t + 20
stabilește numărul (în mii de locuitori) ai unui oraș după t ani din acest moment.
- Câți locuitori locuiesc în oraș în acest moment?
- Câți locuitori vor locui în oraș peste un an?
- Câți locuitori vor fi după un timp îndelungat? (adică poate nr. acestora să crească fără limite?)
- LEGEA VERHULST
În Argentina unii oameni de știință fac recensământul populației de pinguini anual pentru a o menține sub control. În primul an au fost 2000 de pinguini. Apoi oamenii de știință au arătat că tendința urmează legea Verhulst:
5000
Pn = _____________________
1+ 4e-n/5
Pn = numărul de pinguini în anul n
- De cât timp e nevoie pentru ca populația să se dubleze?
- Care este limita lui pn când n tine la plus infinit?
NIVELUL 2
- TEMPERARE” SAU „CĂLIRE PRIN RĂCIRE BRUSCĂ”
Este un tratament termic aplicat metalelor, constând din trei faze: încălzire, stabilizare, răcire. Vitezele diferite de încălzire și răcire și durata de stabilizare conferă caracteristici diferite materialului.
Următoarea funcție oferă un model al temperării de care este nevoie pentru a se obține piulițe din oțel:
74t + 20 dacă 0 ≤ t < 20
T(t) = 1500 dacă 20 ≤ t ≤ 30
-38t + 1535. dacă 30 < t ≤ 40
unde T = temperatura în grade Celsius, t = timpul
- Este o funcție continuă? Dacă nu, identificați discontinuitatea și clasificați-o
- Determinați durata fiecărei faze
- Determinați temperatura de stabilizare și saltul de temperatură la începutul răcirii
2) TRAIUL DE UNUL SINGUR
| 1970 | 10,9 |
| 1980 | 18,3 |
| 1985 | 20,6 |
| 1990 | 23,0 |
| 1995 | 24,7 |
| 2000 | 26,7 |
Aceste date preluate de la un recensământ se referă la nr. de oameni (exprimat în milioane) care locuiesc singuri în Statele Unite. Următoarea funcție oferă un bun model de interpretare a datelor:
f(x) = 2,6 .√x + 11
x = nr. ani începând din 1970; f(x) = număr de oameni care locuiesc singuri exprimat în milioane
Când va ajunge nr. de americani care locuiesc singuri la 35.000.000 (scrieți anul care aproximează cel mai bine rezultatul vostru)
3) CONCENTRAȚIA DE MEDICAMENT ÎN SÂNGE
Concentrația unui medicament în sânge (în mg/L) după t ore (începând din momentul administrării) este:
c(t) = 120 (e-0,2t – e-0,4t)
De ce știm sigur că atât în primele cinci ore cât și în intervalul dintre a 5-a și a 10-a oră există un timp t când concentrația de medicament în sânge este de 20 mg/L?
NIVELUL 3
- DE LA CONCURSURILE DE MATEMATICĂ, UNIVERSITATEA GEORGIA
TURNEUL DE MATEMATICĂ DIN 2013
Se dă:
f(x+1) dacă x ≤ 0
f(x) = x2 – x + a : g(x) = f(x-1) dacă x > 0
Pentru întreaga valoare a lui a funcția y = [g(x)]2 este continuum în x = 0?
- DEGRADARE RADIOACTIVĂ
Un material radioactiv pierde 15% din masa sa într-un an. Identificăm M0 ca masa inițială a materialului, cu M1 masa pierdută în primul an, M2 este masa pierdută în al doilea an și Mn este masa pierdută în anul n; de asemenea, identificăm Pn pierderea totală de masă a materialului în n ani.
- Scrieți funcția analitică pt Mn șși Pn
- Calculați limita acestora când n tinde la plus infinit
- O companie producătoare de apă minerală depozitează CO2 într-un utilaj în care volumul și presiunea CO2 respectă următoarea lege:
P(V) = 1/V-1 – 2/V2
V= volum
P = presiune
Puteți ignora unitățile de măsură
- Identificați și clasificați punctele de discontinuitate;
- Identificați asimptotele
- Schițați graficul funcției și prin intermediul acesteia, identificați valorile lui V pentru care acest model trasează comportamentul real
